Atac cibernetic în numele Poștei Române: de ce mesaje trebuie să te ferești

de: Ciprian Ioana
26 04. 2021

Noi tentative de phishing se derulează în numele Poștei Române, anunță Centrul Național de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică (CERT-RO).

Pe internet circulă mai multe tentative de tip phishing, prin care hackerii caută să-ți fure informații prețioase. Una dintre ele se folosește de imaginea Poștei Române, spun experții CERT-RO.

„Tentativă de fraudă care folosește identitatea vizuală de la Compania Națională Poșta Română. Prietenii de la ProDefence au documentat acest atac de tip #phishing și au ajuns la concluzia că este una dintre cele mai bune tentative de până acum, atacatorii fiind extrem de atenți la detalii. Cu toate acestea, domeniul din link (rmkbyhsam[.]com) ar trebui să fie un element destul de concludent în a sesiza faptul că asistăm la o încercare de păcălire a utilizatorului”, precizează sursa citată.

Atac cibernetic în numele Poștei Române

Iată mesajele la care trebuie să fii foarte atent, potrivit CERT-RO.

Unele mesaje le sugerează țintelor să plătească o taxă suplimentară de livrare și să acceseze link-uri care duc către o pagină frauduloasă unde își vor introduce datele de card. Practic, victimele păcălite oferă de bunăvoie informații sensibile atacatorilor, iar apoi ei pot face transferuri din conturile bancare până la golirea acestora.

În acest context, experții recomandă utilizatorilor atenție sporită la sursa e-mail-urilor primite, la textul mesajelor și la atașamentele pe care doresc să le acceseze, să efectueze verificări suplimentare, acolo unde există suspiciuni și sub nicio formă să nu deschidă atașamentele în astfel de cazuri,.

Persoanele fizice, juridice și instituțiile publice din România pot raporta, la numărul unic 1911, incidentele de securitate cibernetică pe care le-au constatat. Numărul poate fi apelat gratuit din orice rețea de telefonie, și este disponibil non-stop.

La începutul acestui an, Bitdefender a avertizat asupra unei campanii similare de e-mail-uri frauduloase care pretindeau a fi trimise din partea unor bănci cunoscute pe piața locală, precum Banca Transilvania, BCR, CEC Bank, ING, Raiffeisen Bank și UniCredit Bank.